Institutul Național de Statistică a publicat datele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021

Institutul Național de Statistică a publicat astăzi, 30 decembrie 2022, Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor, desfășurat în perioada martie-iulie 2022. Procesul de recenzare a avut o serie de etape premergătoare, iar cea care a implicat întreaga populație a României – atât pe cei aflați în țară, cât și pe cei aflați temporar în străinătate – a avut două etape: perioada de autrecenzare, cu completarea individuală a chestionarului, și cea a intreviurilor față-n față, cu ajutorul recenzorului.

Departamentul pentru Relații Interetnice – membru al Comisiei Centrale și al Consiliului de Comunicare și Transparență al Recensământului Populației și Locuințelor 2021 prin secretarul de stat al insitituției – a derulat, în perioada februarie-iulie 2022, o amplă campanie de informare și conștientizare a membrilor minorităților naționale din România, prin utilizarea mai multor mijloace ale comunicării publice. Totodată, delegații ale Departamentului, conduse de secretarul de stat Laczikó Enikő Katalin, au efectuat o serie de vizite de informare și pregătire a procesului la sediile organizațiilor minorităților naționale, atât în perioada de pre-campanie, cât și pe timpul campaniei de informare și conștientizare.

De asemenea, la finalul perioadei de autorecenzare, DRI a efectuat o sondare a opiniei și experiențelor organizațiilor minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, despre modul în care a decurs această etapă din perspectiva lor, respectiv pregătirile pentru etapa recenzării. Întrebările adresate de DRI s-au referit inclusiv la experianța Chestionarului de recensământ în 16 dintre limbile materne ale minorităților naționale, acesta fiind o premieră în România, în cadrul procesului de colectare a datelor statistice referitoare la propulația țării.

În continuare, vă prezentăm Rezultatele provizorii comunicate de Institutul Național de Statistică:

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.

Mai multe rezultate provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor găsiți în Comunicatul Institutului Național de Statistică ce poate fi citit aici: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cp-date-provizorii-rpl2021.pdf