Luna toleranței religioase, începută în 13 octombrie, cu 240 de ani în urmă – Ein Monat der religiösen Toleranz begann am 13. Oktober vor 240 Jahren

În 13 octombrie 1781 Împăratul Iosif al II-lea a emis primul edict al toleranței religioase, mai întâi pentru teritoriile ereditare (Austria), apoi, în 25 octombrie 1781, pentru Ungaria iar, în 8 noiembrie 1781, pentru Transilvania.

Edictele toleranței emise cu 240 de ani în urmă reprezintă un pas important spre relația între stat și comunitățile religioase din zilele noastre. Măsurile au fost primite în mod foarte pozitiv de opinia publică a vremii, orientată spre umanism și iluminism.

Statul habsburgic era orientat până în acel moment spre răspândirea mai mult sau mai puțin necondiționată a confesiunii romano-catolice, respectiv a celei greco-catolice ca pilon de sprijin principal al dominației, în cazul Transilvaniei chiar în mod contrar prevederilor constituționale (Approbatae Constitutiones din 1653) și de integrare a provinciei în statul lor (Diploma Leopoldină din 1691).

Dincolo de fricțiunile de moment, ce au fost cauzate de emiterea Edictului de toleranță în Transilvania, sunt construite în decursul a doar câțiva ani numeroase lăcașe de cult a confesiunilor „acatolice”, adică, conform terminologiei epocii, a comunităților bisericești care nu erau romano- sau greco-catolice.

Putem observa cum peisajul construcțiilor bisericești, vecinătatea diferitelor confesiuni ce caracterizează imaginea orașelor transilvane prinde contur și devine în urma Edictului toleranței normalitatea noastră cotidiană. Până la Edict, construirea unor biserici „acatolice” a fost practic imposibil.

De altfel, refuzul lui Samuel von Brukenthal (1721-1803) de a renunța la apartenența sa la biserica săsească (Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană) pentru a se converti la catolicism, lucru ce se aștepta de la el în momentul numirii sale în funcția de președinte a Cancelariei Aulice Transilvane din Viena în 1765, poate fi privit ca un prim pas spre Edictul toleranței, spre meritocrație, în locul prozelitismul oportunist pe motive de carieră, spre libertatea conștiinței, în loc de supunere în fața confesiunii domnitorului, pe scurt spre normalitatea noastră europeană.

Imagini :

1. Edictul toleranței din 13 octombrie 1781 (Sursa: evang.at)
2. Portret Iosif al II-lea (Sursa: Muzeul Național Brukenthal)
3. Biserica reformată din Sibiu, construită în 1786 (Sursa: Wiki Commons)
4. Biserica ortodoxă „Buna Vestire” (Biserica din Groapă) din Sibiu, construită 1788-1789 (Sursa: Wiki Commons)
5. Biserica ortodoxă „Sf. Arhangheli” din Hălchiu, construită în 1791 (Sursa: Wiki Commons)
6. Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Sâmbăta de Jos ridicată în perioada 1802-1806, parțial cu sprijinul lui Samuel von Brukenthal. (Sursa: Florin Besoiu)
7. Biserica evanghelică C.A. de pe dealul Sf. Martin din Brașov, reconstruită în 1792 (Sursa: Siebenbürgen-Institut an der Universität Heidelberg / Institutul Transilvan afiliat Universității Heidelberg)
8. Biserica evanghelică C.A. de pe dealul Sf. Martin din Brașov, astazi (Sursa: Thomas Șindilariu)
9. Biserica luterană, construită în perioada 1816-1829 (primplan) și Biserica unitariană, construită în perioada 1792-1798, Cluj (Sursa: Wiki Commons)

Am 13. Oktober 1781 erließ Joseph II. das erste religiöse Toleranzedikt, das zunächst nur für die österreichischen Erblande galt. Am 25. Oktober folgte jenes für Ungarn und am 8. November 1781 das Toleranzedikt für Siebenbürgen.

Die vor 240 Jahren erlassenen Toleranzedikte stellen einen bedeutenden Schritt hin auf ein Verhältnis Staat-Religionsgemeinschaften, wie wir es heute kennen. Die Erlasse wurden seinerzeit durch die auf Humanismus und Aufklärung ausgerichtete öffentliche Meinung einhellig begrüßt.

Die Herrschaft der Habsburger war bis zu diesem Moment recht kompromisslos auf die Verbreitung der römisch-katholischen bzw. griechisch-katholischen Konfession ausgerichtet und stützte sich darauf – im Falle Siebenbürgens sogar entgegen der Bestimmungen aus der Landesverfassung (Approbatae Constitutiones von 1653) oder aus dem Vertrag, auf dessen Grundlage die Provinz zur neuen Herrschaft übergetreten war (Leopoldinisches Diplom von 1691).

Jenseits der Reibereien, die für den Moment im Kontext der Umsetzung der Bestimmungen des Toleranzediktes in Siebenbürgen zu verzeichnen waren, ist festzustellen, dass im Verlauf weniger Jahre zahlreiche „akatholische” Gotteshäuser erbaut wurden, worunter gemäß der zeitgenössischen Terminologie die weder römisch- noch griechisch-katholischen Kirchen zu verstehen waren.

In der Folge kann beobachtet werden, wie das Erscheinungsbild der siebenbürgischen Städte von der Nachbarschaft konfessionell unterschiedlicher Kirchen zunehmend geprägt wurde und wie dies infolge des Toleranzediktes zu unserer alltäglichen Normalität geworden ist. Bis zum Erlass war es nämlich „akatholischen” Gemeinden praktisch unmöglich, an ein Kirchenbauvorhaben zu denken.

Die Weigerung Samuel von Brukenthals (1721-1803) auf seine Zugehörigkeit zur evangelisch-sächsischen Kirche zu verzichten und zum Katholizismus zu konvertieren, so wie dies von ihm 1765 erwartet wurde, als er zum Leiter der Siebenbürgischen Hofkanzlei in Wien ernannt wurde, kann übrigens als einer der ersten Schritte in Richtung Toleranzedikt, in Richtung Meritokratie statt karrieristisch-opportunistisches Proselytentum, in Richtung Glaubens- und Gewissensfreiheit statt Unterordnung unter die Konfession des Herrschers, kurzum in Richtung unserer europäischen Normalität betrachtet werden.

Bilder:

1. Toleranzedikt vom 13. Oktober 1781 (Quelle: evang.at)
2. Porträt Joseph II. (Quelle: Brukenthalmuseum, Hermannstadt)
3. Reformierte Kirche in Hermannstadt, erbaut 1786. (Quelle: Wiki Commons)
4. Orthodoxe Grabenkirche (Biserica din Groapă) Hermannstadt, erbaut 1788-1789 (Quelle: Wiki Commons)
5. Orthodoxe Kirche „Hl. Erzengel” in Heldsdorf, erbaut 1791 (Quelle: Wiki Commons)
6. Orthodoxe Kriche „Maria Himmelfahr“ in Sâmbăta de Jos, errichtet 1802-1806, teils mit Unterstützung Samuel von Brukenthals (Quelle: Florin Besoiu)
7. Martinsberger evangelische Kirche A.B. in Kronstadt, 1792 weitgehend neu erbaut (Quelle: Siebenbürgen-Institut an der Universität Heidelberg)
8. Martinsberger evangelische Kirche A.B. in Kronstadt, heute (Quelle: Thomas Șindilariu)
9. Lutherische Kirche, erbaut 1816-1829 (Vordergrund) und unitarische Kirche, erbaut 1792-1798, Klausenburg (Quelle: Wiki Commons)