FOCUS DRI: Limba maternă în administrația publică locală – Municipiile Satu Mare și Târgu Mureș

FOCUS DRI: Limba maternă în administrația publică locală –  Municipiile Satu Mare și Târgu Mureș

România a creat, în ultimele trei decenii, cadrul legal și condițiile necesare pentru utilizarea limbii materne a cetățenilor aparținând minorităților naționale. Statul român garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul de a utiliza limba maternă în relația cu autoritățile administrației publice locale.

Despre aplicarea legislației în vigoare, Primăria Municipiului Satu Mare, județul Satu Mare și Primăria Municipiului Târgu Mureș, județul Mureș ne-au informat prin răspunsuri formulate la întrebările unui chestionar transmis pe acest subiect, parte a proiectului de monitorizare al Departamentului pentru Relații Interetnice. Totodată, i-am adresat câteva întrebări consilierului local Frunda Csenge, lider al Grupului UDMR din Consiliul Local Târgu Mureș. Mai jos, puteți afla detalii despre utilizarea limbilor maghiară și germană în administrația publică locală.

MUNICIPIUL SATU MARE

Din numărul total al solicitărilor adresate oral – transmise Primăriei Municipiului Satu Mare ca mesaj privat pe pagina de Facebook sau telefonic – în perioada iulie 2019-decembrie 2020, aproximativ 40% au fost formulate în limba maghiară. În perioada de referință a intrat, în medie, un număr de 4 solicitări pe zi.

Din numărul total al solicitărilor adresate în scris de către cetățeni consiliului local, aproximativ 3% au fost formulate în limba maternă maghiară, media zilnică a solicitărilor fiind de aproximativ 200 în perioada de referință. La solicitările formulate în limba maghiară, atât în cazul celor orale, cât și în al celor scrise, răspunsurile au fost formulate în aceeași limbă.

În perioada de referință, toate proiectele privind ordinea de zi a ședinței Consiliului Local au fost aduse la cunoștință publică prin mass-media locală, atât în limba română, cât și în limba maghiară, reprezentanții Primăriei citând și patru exemple în acest sens: proiectele de hotărâre referitoare la aprobarea organizării și finanțării evenimentelor culturale și sportive de la începutul anului 2020, alegerea viceprimarului municipiului, rectificarea bugetară, respectiv aprobarea listei finale de proprietăți în vederea repartizării prin închiriere a locuințelor din fondul locativ de stat.

Limbile materne ale minorităților – maghiara și germana – au fost folosite simultan cu limba română în cadrul ședințelor de consiliu omagiale, de învestire, de sărbători naționale și în momentele de transmitere a unui mesaj sau depunere de jurământ. Totodată, toate hotărârile cu caracter normativ de interes major pentru Municipiul Satu Mare au fost aduse la cunoștință publică și în cele două limbi ale minorităților naționale, diseminate sub formă de știri și/sau comunicate de presă și postate pe pagina de Facebook a instituției.

Ne-a fost specificat și faptul că denumirile tuturor instituțiilor publice de pe raza UAT-ului sunt inscripționate bilingv, în română și maghiară, exemplele fiind inscripționarea Primăriei, Instituției Prefectului și Consiliului Județean. Denumirea localității este inscripționată trilingv – în română, maghiară și germană.

Instituția traduce și toate anunțurile de interes public în limba minorității maghiare și le aduce la cunoștință publică prin comunicate de presă și postări pe pagina de Facebook. Iar în ceea ce privește personalul din compartimentele de specialitate, se precizează că, în cadrul Serviciului Relații Publice, sunt încadrate 8 persoane dintre care 4 sunt vorbitoare de limba maghiară.

Primăria Municipiului Satu Mare subliniază, totodată, că instituția promovează dreptul utilizării limbii materne maghiare în rândul cetățenilor, prin tipărirea de publicații bilingve, prin traducerea tuturor afișajelor de interes public (de interior și exterior) în limba maternă, prin furnizarea unor formulare bilingve, dar și prin publicarea de știri și comunicate bilingve.

MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ

Primăria Municipiului Târgu Mureș a precizat faptul că – în perioada de referință, iulie 2019-decembrie 2020 – a fost un număr de 3 solicitări formulate oral în limba maternă maghiară de către cetățeni și tot atâtea răspunsuri au fost formulate pe aceeași cale în această limbă. Solicitări scrise nu au fost înaintate instituției.

În ceea ce privește informarea asupra ordinii de zi a consiliului local, respectiv hotărârile consiliului local, reprezentanții Primăriei Municipiului Târgu Mureș ne-au informat asupra faptului că aceste documente au fost aduse la cunoștință publică și în limba maternă maghiară. De asemenea, ”la toate ședințele Consiliului Local, ori de câte ori au dorit, consilierii locali au folosit limba maghiară”.

Denumirea localității Târgu Mureș/Marosvásárhely este inscripționată bilingv, asemenea inscripții bilingve fiind amplasate și pe instituțiile aflate sub autoritatea administrației publice locale.

În ceea ce privește publicarea anunțurilor de interes public și a Monitorului Oficial Local în limba maternă maghiară, respectiv informarea și promovarea utilizării limbii materne în relația cu administrația locală, reprezentanții primăriei ne-au invitat să consultăm secțiunile aferente documentelor în limba maternă maghiară de pe site-ului primăriei: www.tirgumures.ro. Am vizitat secțiunile indicate unde am găsit textul hotărârilor consiliului local în limba maternă maghiară, iar restul documentelor oficiale în limba română, cu trimiterile către acestea formulate în limba maternă maghiară.

În ceea ce privește personalul din cadrul aparatului de specialitate, cunoscător al limbii materne maghiare, ni s-a precizat că ”în compartimentele cu atribuții privind relația cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorităților naționale, limba maghiară, numărul fiind de 33 de persoane”.

FRUNDA CSENGE: „Este de bun augur că avem și anumite garanții la nivel legislativ”

Care este părerea dumneavoastră despre intenția legiuitorului de a oferi un cadru normativ utilizării limbii materne în administrația publică locală?

Este o inițiativă binevenită, deoarece întâlnim multe situații în care drepturile minorităților naționale de a vorbi în limba lor maternă nu sunt garantate. Este de bun augur că avem și anumite garanții la nivel legislativ, în condițiile în care în România trăiesc, alături de comunitatea românească, încă 20 de comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice.

Cum vedeți aplicarea în practică a acestor acte normative?

Un astfel de act normativ, în condițiile în care este unul clar și concret, va veni în ajutorul persoanelor care sunt in relații zilnice cu publicul, fie că lucrează în cadrul unei autorități publice, în spitale, instituții publice de sănătate sau educaționale.

Ce însemnătate are pentru dumneavoastră utilizarea limbii materne în spațiul public?

Garantarea dreptului cetățenilor români aparținând minorităților naționale de a se exprima în limba lor maternă este unul foarte important, deoarece nu vor exista impedimente de comunicare și situații în care mesajul transmis de către cetățeanul aparținând unei minorități naționale nu este înțeles sau este înțeles greșit.

Miniinterviul a fost realizat de către Departamentul pentru Relații Interetnice

****CE CONȚINE CADRUL LEGISLATIV? (Informații practice)

• Legea fundamentală a statului, Constituția României, prevede la art. 120 alin. (2) că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă, se asigura folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate.
• Folosirea limbii minorităților naționale și ce înseamnă pondere semnificativă? Codul Administrativ al României prin articolul 94 alin. (1) – În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere depeste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
• Codul Administrativ al României stabilește modalitățile în care se exercită de către cetățeni și se asigură punerea în aplicare de către autorități a dreptului garantat de Constituția României referitor la folosirea limbii minorităților naționale:

1. Ordinea de zi a ședinței consiliului local: În orașele sau în municipiile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoștința publică și în limba minorității naționale respective.
2. Desfășurarea ședințelor consiliului local: Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În aceste cazuri se asigură, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba română.
3. Limba oficială și folosirea limbii minorităților naționale: În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale.
4. Pentru a facilita folosirea limbii minorităților naționale, Codul Administrativ prevede că ”în posturile care au atribuții privind relații cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba minorității naționale respective.”
5. Codul Administrativ stabilește că ”autoritățile administrației publice locale asigură inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective.
6. Actele administrative cu caracter normativ: În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică atât în limba română, cât și în limba minorității respective.
7. Actele administrative cu caracter individual: În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba minorității respective.

Prevederile prezentate mai sus sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a Codului Administrativ, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul de 20%, până la data validării rezultatelor următorului recensământ.