A fost lansat filmul de documentare al Expoziției ”Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească”
A fost lansat filmul de documentare al Expoziției ”Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească”
Filmul de documentare al unuia dintre proiectele majore ale Departamentului pentru Relații Interetnice, din 2021, a fost lansat la începutul lunii februarie. Parte a proiectului Expoziției ”Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească”, filmul include o serie de interviuri cu o parte dintre reprezentanții instituțiilor partenere în realizarea acestei expoziții.
Astfel, caracterul cercetării vizuale al expoziției a fost amplu explicat prin contribuțiile Elenei Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, ale Alinei Petrescu, șefa secției de Artă Modernă Românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României și ale Leliei Rus Pîrvan, directoarea a Muzeului de Artă Constanța.
Filmările au avut loc la Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Constanța.
Un proiect major, realizat print colaborarea mai multor instituții
În anul 2021, Departamentul pentru Relații Interetnice a realizat proiectul „Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească” care a inclus două componente: o expoziție virtuală prezentată pe site-ul MIRAS (curatoriată de Oana Ionel) – ocazie prin care a fost inaugurată secțiunea de expoziții temporare – și un film de documentare al acestei expoziții. Proiectul a cuprins imaginile a peste 100 de lucrări de artă modernă românească (pictură și grafică), realizate de artiști în a căror operă se regăsesc influențe ale culturii turce și tătare.
Secretarul de stat Laczikó Enikő Katalin a subliniat importanța Muzeului Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea pe care Departamentul pentru Relații Interetnice l-a realizat împreună cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, pornind de la ideea cercetătoarei Adriana Cupcea. Prin amplele materiale prezentate în cadrul MIRAS – un inventar de peste 850 de fotografii, interviuri, tururi ghidate etc. – s-a dorit inventarierea principalelor elemente care definesc identitatea culturală a comunităților de turci și tătari pe teritoriul României. Secretarul de stat a mai subliniat și aspectele centrale din acest proiect, precum importanța diversității și a respectului reciproc, interdependența noastră ca și comunități într-un spațiu comun, dar mai ales respectarea valorii celuilalt.
Expoziția a inclus mai multe segmente de analiză pornind de la scenele de interior oriental, realizate de Alexandru Satmary, continuând cu nenumăratele portrete de tătăroaice ale lui Nicolae Tonitza, Henri Catargi sau Petre Iorgulescu-Yor la care se adaugă scene din viața zilnică a comunităților din zonă prin lucrări precum: „Turci la cișmea”, de Camil Ressu, „Turcoaice la fântână”, de Ștefan Popescu, „Femei din Dobrogea”, de Ștefan Dimitrescu, etc. Nenumăratele peisaje de la Balcic evocă în arta românească culorile Orientului, pictorii fiind aceia care au sesizat potenţialul expresiv al zonei şi care au transformat mica localitate dintr‑un sit arhaic într‑o atrăgătoare staţiune de vacanţă şi de creaţie, ale cărei peisaje atrăgătoare includeau Dealul Alb, geamia, cetatea sau cimitirul tătărăsc, brutăria şi cafeneaua lui Mamut, fântâna din cartierul tătărăsc, nenumăratele cafenele cu specific turcesc, toate devenind astfel modalități de a recompune specificul așezării.
Despre filmul de documentare al expoziției
În film, Elena Olariu, directoarea adjunctă a Muzeului Municipiului București, face referire la selecția de lucrări din patrimoniul Muzeului Aman și a Pinacotecii București cu care muzeul a participat la expoziția ”Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească”. În ampla sa prezentare, Dobrogea a fost descrisă ca un spațiu multicultural și ca o veritabilă sursă de inspirație pentru artiști. Peisajul dobrogean a permis pictorilor români să facă tranziția de la pictura de atelier către peisaj și portrete de personaje. În acest context, Iosif Iser este considerat un maestru al picturii românești. O importantă parte a operei sale a fost dedicată satelor tătărești din Dobrogea și cimitirelor musulmane. „Urmărind această expoziție, cu toții ne vom face o idee despre cât de important este ca arta să reflecte culturi cât mai diverse în care nu numai că-i vedem pe alții, dar ne vedem și pe noi”, a conchis Elena Olariu.
În interviul realizat la Muzeul Național de Artă, parte a filmului de documentare, directoarea instituției, Alina Petrescu plasează momentul de debut al influenței orientului în pictura românească în a doua jumătate a secolului al XIX – lea, când, după revoluția din 1948 tinerii artiști au plecat la studii în străinătate unde, prin influențele picturii lui Ingres și Delacroix au preluat și integrat influența orientalismului în arta lor, fiind tot mai interesați de portretele multietnice. La momentul respectiv, interesul pentru alteritate era în vogă în pictura franceză de secol XIX. În opinia Alinei Petrescu, Iser este unul dintre cei mai mari reprezentanți ai orientalismului în pictura românească, acesta fiind prefigurat de portretele lui Aman precum și de portretele de turci și de tătari ale lui Grigorescu. Începând cu anul 1920 și până în 1940, Iser a făcut portrete de odalisce, tătăroaice și turcoaice. Cea mai importantă lucrare a lui Iser este „Familie de tătari” care a fost expusă în 1921 la Salonul de la Paris și în prezent poate fi vizionată la Muzeul Național de Artă.
În interviul realizat la Muzeul de Artă din Constanța, directoarea Lelia Rus-Pîrvan face referire la o serie de lucrări care au în centrul lor reprezentarea comunităților de turci și tătari, precum „Cafeneaua lui Mamut” sau „Poarta lui Osman”, ambele realizate de Nicolae Tonitza. În cadrul muzeului Dinu și Sevasta Topalu se pot de asemenea găsi portrete, personaje și naturi statice care amintesc de acest motiv al orientului care pătrunde astfel și în spațiul românesc.
Departamentul pentru Relații Interetnice va continua seria expozițiilor temporare din cadrul MIRAS și cu alte proiecte care vor explora bogăția culturii turce și tătare și totodată reflexia acesteia în spațiul cultural românesc.
