18 decembrie, Ziua Minorităților Naționale: Diversitatea trebuie ocrotită și în viitor

Anul 2020 a fost un an greu pentru tot ce înseamnă alteritate și diversitate în România: anul a început cu o pandemie care încă n-a trecut și în care s-au arătat unele frustrări în societate, o parte din ele răsfrângându-se asupra diferitelor grupuri etnice, și pare a se sfârși cu respingerea deosebit de vocală – prin atitudine asumat extremistă – a tot ceea ce este considerat ”altfel” în societate.

Acest an nu va rămâne în memoria noastră colectivă ca fiind unul fructuos în privința cultivării identității etnice, deoarece am putut vedea cum situația specială, în care ne-am aflat în cea mai mare parte a anului, a produs o neacceptare a diversității, a respingerii și negării drepturilor persoanelor cu identitate diferită de cea a majorității.

Un prim semn al clivajului în acest sens a fost o atitudine neglijentă și o lipsă de conștientizare a faptului că informarea oficială a populației asupra riscurilor semnificative ale pandemiei, dar și asupra metodelor de protecție și prevenire a ei trebuia să se întâmple și în limba comunităților etnice din România. Acest lucru nu este un lux pe timp de pandemie, ci o necesitate absolută și o măsură prioritară. Privarea de acest drept lingvistic a fost un reflex considerat ”natural” în atitudinea statului copleșit de situația epidemiologică, în care o asemenea abordare ignorantă a unei probleme majore părea a fi ”de înțeles”.

Departamentul pentru Relații Interetnice a monitorizat în mod detaliat acest fenomen, precum și impactul acestuia, dar și o altă atitudine, cel puțin la fel de dezolantă și periculoasă: aceea a desemnării ”țapilor ispășitori” ai pandemiei din rândul grupurilor etnice autohtone, așezând o povară copleșitoare pe umerii membrilor făcând parte din acea comunitate. Vorbim aici de comunitatea romă.

De parcă nu ar fi fost de ajuns această privare de drepturi, atitudinea discriminatorie și lipsa de instrumente în promovarea de noi drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale, finalul de an ne oferă noi motive de îngrijorare profundă. Prin resurecția sau apariția din neant a unei structuri care – prin accederea la un cadru oficial – oferă o bază periculoasă și noi cote atitudinii vădit repulsive față de diversitate, așteptăm anul 2021 într-o stare de alertă și în privința drepturilor minorităților.

Conștientă de apariția acestui factor de risc foarte concret, echipa Departamentului pentru Relații Interetnice așteaptă noul an și cu speranța că în ultimele trei decenii societatea românească a reușit să se alinieze valorilor umanismului european, astfel nu va lăsa loc diferitelor forme de excluziune care doresc să se afirme prin negarea dreptului la diversitate, transformând-o în marcă proprie.

Dorim să-i asigurăm, totodată, pe membrii comunităților etnice din România că vom adopta în continuare o atitudine vigilentă în ceea ce privește integritatea mediului propice afirmării identității etnice, iar în acest sens vom căuta, în perioada următoare, inclusiv posibilitățile de unificare a forțelor noastre cu ale celorlalte instituții din domeniul nondiscriminării. Considerăm că, de acum înainte, cauza noastră comună creionează o necesitate de a lua atitudine comună în atenționarea asupra, dar și pentru prevenirea pericolelor în ceea ce privește drepturile minorităților, a drepturilor afirmării alterității.

Departamentul pentru Relații Interetnice